Normă metodologică din 19/12/2007 - Confort Admin Imobile

De Administrator
În ian. 22, 2018

Normă metodologică din 19/12/2007

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 43 din 18/01/2008

de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. – Prezentele norme metodologice au ca obiect punerea la dispoziţia asociaţiilor de proprietari şi a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale a cadrului general pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, exploatarea şi administrarea clădirilor – blocuri de locuinţe – condominii, precum şi exercitarea controlului financiar-contabil şi de gestiune asupra activităţii asociaţiilor de proprietari, în aplicarea prevederilor Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari.

Art. 2. – (1) În scopul reprezentării şi susţinerii intereselor comune ale proprietarilor, legate de folosirea bunurilor aflate în proprietate comună indiviză din clădirea ce alcătuieşte un condominiu, proprietarii apartamentelor şi ai spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă se pot constitui în asociaţii de proprietari.

(2) Asociaţia de proprietari este forma de asociere autonomă, de organizare şi de reprezentare a intereselor comune a majorităţii proprietarilor unui condominiu, cu personalitate juridică, fără scop patrimonial, înfiinţată în condiţiile prevăzute de lege.

(3) Pentru promovarea valorilor civice ale democraţiei şi statului de drept şi pentru reprezentarea la nivel local şi naţional, asociaţiile de proprietari se pot asocia în federaţii, uniuni, ligi ale asociaţiilor de proprietari din municipii, oraşe sau judeţe, respectiv la nivel naţional, în condiţiile prevăzute de lege.

Art. 3. – Proprietarii din asociaţiile de locatari din clădirile ale căror apartamente au fost dobândite în proprietate în condiţiile legii şi care nu s-au organizat în asociaţii de proprietari vor lua măsurile prevăzute de prezentele norme metodologice pentru constituirea în asociaţii de proprietari, potrivit prevederilor Legii nr. 230/2007.

CAPITOLUL II
Înfiinţarea, organizarea, funcţionarea şi administrarea
asociaţiei de proprietari

Art. 4. – Asociaţia de proprietari se înfiinţează prin acordul scris a cel puţin jumătate plus unu din numărul proprietarilor apartamentelor şi spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă din cadrul aceluiaşi condominiu cu cel puţin 3 proprietari. Acordul se consemnează într-un tabel nominal, anexă la acordul de asociere, potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 230/2007. Tabelul nominal, anexă la acordul de asociere, va conţine, în mod obligatoriu, următoarele: numele şi prenumele proprietarului, adresa, codul numeric personal, seria şi numărul actului de identitate, indicarea titlului de proprietate, data exprimării voinţei de asociere şi semnătura.

Art. 5. – (1) În clădirile de locuinţe cu mai multe tronsoane sau scări se pot constitui asociaţii de proprietari pe fiecare tronson ori scară în parte numai în condiţiile în care nu există o proprietate comună aferentă tronsoanelor sau scărilor care nu poate fi delimitată.

(2) Asociaţiile de proprietari la nivel de scări sau tronsoane de clădire se pot constitui prin hotărâre a adunării generale şi cu acordul expres al coproprietarilor cu privire la delimitarea efectivă a părţilor de proprietate comună care se preiau în administrare de respectiva asociaţie de proprietari şi cu privire la obligaţiile şi drepturile legale care vor continua să rămână în sarcina tuturor coproprietarilor.

(3) Prin acordul de asociere pe scară sau tronson se reglementează şi raporturile cu celelalte asociaţii de proprietari constituite în clădire, pe scară sau tronson, cu privire la posibilitatea defalcării tehnice a consumurilor şi repartizarea cheltuielilor comune, precum şi la modalitatea acestei defalcări/repartizări. Dacă este necesar, se solicită avizul furnizorilor de servicii implicaţi cu privire la posibilităţile tehnice de furnizare independentă a utilităţilor pe tronsoane sau pe scări, precum şi pentru realizarea branşamentelor.

Art. 6. – (1) Anterior adunării generale de constituire, proprietarii din clădirile cu mai multe apartamente se pot întruni pentru a hotărî cu privire la înfiinţarea asociaţiei de proprietari sau la transformarea asociaţiei de locatari în asociaţie de proprietari. Totodată, vor hotărî şi cu privire la persoana fizică sau juridică însărcinată cu întocmirea acordului de asociere şi a statutului, cu privire la termenul de finalizare a acestora şi la data de convocare a adunării de constituire. Hotărârea proprietarilor se consemnează într-un proces-verbal care se semnează de toţi cei prezenţi.

(2) Cu cel puţin 10 zile înaintea datei fixate pentru adunarea generală de constituire proprietarii se convoacă prin afişare într-un loc vizibil.

(3) Adunarea generală de constituire a asociaţiei de proprietari este legal întrunită în cvorumul prevăzut la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 230/2007.

(4) Acordul privind înfiinţarea asociaţiei de proprietari se obţine cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul proprietarilor apartamentelor şi ai spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă din cadrul clădirii, scării sau tronsonului respectiv, după caz.

(5) Dacă nu este întrunit cvorumul prevăzut la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 230/2007, o nouă convocare va avea loc, după cel puţin 5 zile de la data primei convocări. În cazul în care nici la a doua convocare nu se poate realiza acordul de asociere din lipsa cvorumului, se face o a treia convocare, după cel puţin 5 zile de la data celei de-a doua convocări. După a treia convocare a adunării generale de constituire, acordul de asociere se consideră realizat, sub condiţia exprimării voinţei de asociere, consemnată în tabelul nominal, anexă la acordul de asociere, a cel puţin jumătate plus unu din numărul proprietarilor.

(6) În adunarea generală de constituire se prezintă şi se adoptă statutul asociaţiei de proprietari, în care se vor cuprinde precizări cu privire la:

a) denumirea, forma juridică, sediul, durata de funcţionare ale asociaţiei de proprietari;

b) scopul şi obiectul de activitate ale asociaţiei de proprietari;

c) mijloacele materiale şi băneşti de care poate dispune asociaţia de proprietari; structura veniturilor şi a cheltuielilor;

d) membrii asociaţiei de proprietari, drepturile şi obligaţiile acestora;

e) structura organizatorică, modul de funcţionare, managementul asociaţiei de proprietari;

f) repartizarea cheltuielilor asociaţiei de proprietari;

g) condiţiile în care se dizolvă asociaţia de proprietari;

h) dispoziţii finale, modalitatea de rezolvare a litigiilor, relaţiile contractuale, penalizările, cazurile de urgenţă în care se permite accesul în apartament sau în spaţiul său al unui delegat al asociaţiei.

i) posibilitatea asigurării, după caz, a unui spaţiu de administrare special amenajat, unde se va putea desfăşura serviciul de administrare şi în care pot fi păstrate în siguranţă documentele asociaţiei.

Art. 7. – (1) Acordul proprietarilor privind constituirea asociaţiei de proprietari se consemnează într-un proces-verbal al adunării generale de constituire, întocmit în două exemplare originale, semnate de toţi proprietarii care şi-au dat consimţământul.

(2) Proprietarii îşi dau consimţământul, de regulă, în adunarea de constituire; în cazul proprietarilor absenţi, consimţământul poate fi exprimat prin semnarea procesului-verbal prevăzut la alin. (1), în termen de 30 de zile de la data la care a avut loc adunarea de constituire, conform art. 6.

(3) În cazul în care un proprietar se află în imposibilitatea de a semna, se va consemna că acesta şi-a dat consimţământul şi se va face menţiune despre cauza acestei imposibilităţi.

Art. 8. – (1) Cererea pentru dobândirea personalităţii juridice a asociaţiei de proprietari împreună cu statutul, acordul de asociere şi procesul-verbal al adunării generale de constituire se depun şi se înregistrează la organul financiar local în a cărui rază teritorială se află clădirea.

(2) Statutul şi acordul de asociere se întocmesc în baza Legii nr. 230/2007.

(3) Acordul de asociere trebuie să conţină:

a) adresa şi individualizarea proprietăţii individuale, potrivit actului de proprietate;

b) numele şi prenumele tuturor proprietarilor;

c) descrierea proprietăţii, cuprinzând: descrierea clădirii, structura clădirii, numărul de etaje, numărul de apartamente structurate pe număr de camere, numărul spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, suprafaţa terenului aferent clădirii;

d) enumerarea şi descrierea părţilor aflate în proprietate comună;

e) cota-parte indiviză ce revine fiecărui proprietar din proprietatea comună.

(4) Asociaţia de proprietari dobândeşte personalitate juridică în baza încheierii judecătorului-delegat desemnat la organul financiar local de către preşedintele judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială se află clădirea.

(5) Încheierea se dă fără citarea părţilor şi este executorie.

(6) Încheierea este supusă recursului în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul se judecă cu citarea părţilor.

Art. 9. – Înscrierea ulterioară în asociaţia de proprietari a proprietarilor care nu au fost prezenţi la adunarea generală de constituire şi care nu şi-au dat consimţământul în condiţiile prevăzute la art. 7 se face la cererea scrisă a acestora, fără alte formalităţi. Proprietarul din condominiu solicită să devină membru al asociaţiei de proprietari prin semnarea unui act adiţional la acordul de asociere, fără alte formalităţi.

Art. 10. – Înscrierea în cartea funciară a proprietăţii individuale şi a condominiului se face potrivit dispoziţiilor legale în materie.

Art. 11. – După înfiinţarea asociaţiei de proprietari, aceasta se identifică prin denumire, adresa condominiului, încheierea judecătorului-delegat sau orice alt document legal acordat la înfiinţare şi prin codul de identificare fiscală al asociaţiei. Actele care emană de la asociaţiile de proprietari vor cuprinde atributele de identificare.

Art. 12. – Proprietarii membri ai asociaţiei, pe lângă drepturile şi îndatoririle prevăzute în statutul asociaţiei de proprietari, au şi următoarele drepturi şi obligaţii:

A. Drepturi:

a) să participe, cu drept de vot, la adunarea generală a asociaţiei de proprietari;

b) să îşi înscrie candidatura, să candideze, să aleagă şi să fie aleşi în structura organizatorică a asociaţiei de proprietari, dacă au capacitatea deplină de exerciţiu;

c) să cunoască toate aspectele ce ţin de activitatea asociaţiei şi să aibă acces, la cerere, la orice document al acesteia;

d) să primească explicaţii cu privire la calculul cotei de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari şi, eventual, să o conteste la preşedintele asociaţiei de proprietari, în termen de 10 zile de la afişarea listei de plată. Preşedintele asociaţiei de proprietari este obligat să răspundă la contestaţie în termen de 7 zile;

e) să folosească părţile comune de construcţii şi instalaţii ale condominiului conform destinaţiei pentru care au fost construite;

f) să îşi închirieze proprietatea, fără a fi afectate exercitarea drepturilor şi îndeplinirea responsabilităţilor legate de asociaţia de proprietari.

B. Obligaţii:

a) să menţină în bune condiţii proprietatea individuală, apartamentul sau spaţiul cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, pe propria cheltuială. Niciun proprietar nu poate încălca, afecta sau prejudicia dreptul de proprietate comună sau individuală al celorlalţi proprietari din condominiu;

b) să accepte accesul în apartamentul sau în spaţiul propriu, cu un preaviz de 5 zile, al unui delegat al asociaţiei, atunci când este necesar şi justificat să se inspecteze, să se repare ori să se înlocuiască elemente din proprietatea comună, la care se poate avea acces numai din respectivul apartament sau spaţiu. Fac excepţie cazurile de urgenţă, când accesul se poate face fără preaviz, conform prevederilor din statutul asociaţiei de proprietari;

c) să contribuie la constituirea mijloacelor băneşti şi materiale ale asociaţiei de proprietari şi să achite în termenul stabilit cota de contribuţie care le revine în cadrul cheltuielilor asociaţiei de proprietari;

d) să ia măsuri, în cadrul asociaţiei, pentru modernizarea, consolidarea, reabilitarea termică, precum şi pentru creşterea performanţei energetice a clădirii, după caz, potrivit prevederilor legale, şi să achite cota-parte din costurile aferente. Indiferent de natura intervenţiilor, se va avea în vedere menţinerea aspectului armonios şi unitar al întregii clădiri. În clădirile afectate de seisme, proprietarii au obligaţia de a lua de urgenţă măsuri pentru consolidare, conform prevederilor legale în vigoare; lucrările de reparaţii, intervenţii etc. se vor executa cu personal autorizat, potrivit legii;

e) să repare stricăciunile ori să plătească cheltuielile pentru lucrările de reparaţii, dacă ei sau alte persoane care acţionează în numele lor au provocat daune oricărei părţi din proprietatea comună sau unui alt apartament ori spaţiu;

f) la înstrăinarea proprietăţii, să transmită toate obligaţiile către dobânditor, inclusiv cele cu privire la sumele de plată către asociaţia de proprietari existente la data tranzacţiei, precum şi orice alte informaţii relevante sau având consecinţe asupra drepturilor şi obligaţiilor privitoare la proprietatea care este înstrăinată;

g) la dobândirea proprietăţii, să depună în copie, la asociaţie, actul de proprietate;

h) să modifice instalaţiile de distribuţie a utilităţilor în interiorul unui condominiu sau al unui apartament din cadrul unui condominiu numai în condiţiile legii, pe baza referatului tehnic de specialitate emis de furnizorul utilităţii, în care se arată efectele modificării instalaţiei respective. Pe baza acestui referat, comitetul executiv va hotărî asupra efectuării modificării. În cazul producerii locale, la nivel de condominiu, a energiei termice şi a apei calde de consum, nu este necesar referatul tehnic menţionat;

i) nu pot ocupa funcţii în comitetul executiv şi în comisia de cenzori membri având grade de rudenie, până la gradul al 4-lea inclusiv.

Art. 13. – (1) Proprietarul poate aduce îmbunătăţiri sau modificări proprietăţii sale individuale, cu respectarea prevederilor legale referitoare la autorizarea de către autoritatea publică locală a modificărilor construcţiei, fără a pune în pericol integritatea structurală a clădirii sau a altor proprietăţi individuale.

(2) Proprietarul nu poate schimba aspectul sau destinaţia proprietăţii comune fără a obţine mai întâi acceptul asociaţiei de proprietari.

(3) Orice modificare a proprietăţii individuale se va aduce la cunoştinţa asociaţiei pentru înscrierea în jurnalul evenimentelor din cartea tehnică a construcţiei, prin depunerea în copie a actelor de autorizare, a procesului-verbal de recepţie şi a schiţelor.

(4) Unităţile care au administrat clădirile şi sunt deţinătoare a cărţii construcţiei au obligaţia de a o preda asociaţiilor de proprietari, iar acolo unde aceasta nu mai există, să o reconstituie pe cheltuiala proprie.

Art. 14. – (1) Proprietarii membri ai asociaţiei de proprietari se întrunesc în adunări generale ordinare sau extraordinare.

(2) Adunarea generală ordinară are loc cel puţin o dată pe an, în primul trimestru. Convocarea se asigură de preşedintele sau de comitetul executiv al asociaţiei de proprietari.

(3) Pentru situaţii speciale sau de maximă urgenţă, adunările generale extraordinare ale asociaţiei de proprietari pot fi convocate oricând de comitetul executiv sau de cel puţin 20% din numărul proprietarilor membri ai asociaţiei de proprietari.

(4) Proprietarii trebuie anunţaţi, prin afişare la loc vizibil sau pe bază de tabel nominal convocator, asupra datei adunării generale a asociaţiei de proprietari cu cel puţin 7 zile înainte ca aceasta să aibă loc, inclusiv cu privire la ordinea de zi a adunării generale.

(5) Adunarea generală a asociaţiei de proprietari poate adopta hotărâri, dacă majoritatea proprietarilor membri ai asociaţiei de proprietari sunt prezenţi personal sau prin reprezentant legal. Dacă nu este întrunit cvorumul necesar de jumătate plus unu, adunarea va fi suspendată şi reconvocată în termen de maximum 10 zile de la data primei convocări. La adunarea generală reconvocată, dacă există dovada că toţi membrii asociaţiei de proprietari au fost convocaţi, hotărârile pot fi adoptate, indiferent de numărul membrilor prezenţi, prin votul majorităţii acestora. Dovezi ale convocării şi reconvocării constituie afişul de la avizier şi tabelul nominal convocator cu semnături.

Art. 15. – Adunarea generală a asociaţiei de proprietari are următoarele atribuţii:

a) alege şi revocă din funcţie preşedintele, membrii comitetului executiv şi cenzorul sau membrii comisiei de cenzori a asociaţiei de proprietari;

b) adoptă, modifică sau revocă hotărâri;

c) adoptă şi modifică bugetul de venituri şi cheltuieli;

d) mandatează comitetul executiv, reprezentat de preşedintele asociaţiei de proprietari, pentru angajarea şi eliberarea din funcţie a persoanei care ocupă funcţia de administrator al imobilului sau a altor angajaţi ori prestatori, în scopul administrării şi bunei funcţionări a clădirii;

e) exercită alte atribuţii care i-au fost conferite prin statut, prin acordul de asociere sau prin votul proprietarilor asociaţi.

Art. 16. – Comitetul executiv, format dintr-un număr impar de membri aleşi de adunarea generală, reprezintă asociaţia de proprietari în administrarea şi exploatarea clădirii, cu excepţia atribuţiilor rezervate exclusiv proprietarilor cu privire la proprietăţile individuale, apartamente sau spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă. Preşedintele asociaţiei de proprietari este şi preşedinte al comitetului executiv.

Art. 17. – (1) Comitetul executiv al asociaţiei de proprietari are următoarele atribuţii:

a) duce la îndeplinire hotărârile adunării generale şi urmăreşte respectarea prevederilor legale, a statutului şi a acordului de asociere ale asociaţiei de proprietari;

b) emite, dacă este cazul, decizii scrise privind regulile pentru ducerea la îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale şi pentru respectarea prevederilor legale, a statutului şi a acordului de asociere, precum şi alte decizii ce privesc activitatea asociaţiei de proprietari;

c) întocmeşte proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi pregăteşte desfăşurarea adunărilor generale;

d) reglementează folosirea, întreţinerea, repararea, înlocuirea şi modificarea părţilor proprietăţii comune, inclusiv cu privire la consumurile aferente proprietăţii comune, în conformitate cu actele normative în vigoare;

e) întocmeşte sau propune planuri de măsuri şi activităţi, conform cu responsabilităţile ce le revin, şi urmăreşte realizarea lor;

f) supraveghează desfăşurarea tuturor activităţilor din cadrul asociaţiei de proprietari, în mod special situaţia încasărilor şi a plăţilor lunare;

g) pentru realizarea scopului şi a activităţilor asociaţiei de proprietari, angajează şi demite personalul necesar, încheie şi reziliază contracte cu persoane fizice/juridice;

h) îşi asumă obligaţii, în numele asociaţiei de proprietari sau în numele proprietarilor membri ai asociaţiei de proprietari, privind interesele legate de clădire;

i) iniţiază sau apără în procese, în numele asociaţiei de proprietari sau în numele proprietarilor membri ai asociaţiei de proprietari, interesele legate de clădire;

j) stabileşte sistemul propriu de penalizări al asociaţiei de proprietari pentru restanţele afişate pe lista de plată ce privesc cheltuielile asociaţiei de proprietari, conform prevederilor legale;

k) avizează documentele asociaţiei de proprietari;

l) asigură completarea la zi a cărţii tehnice a construcţiei;

m) asigură urmărirea comportării în timp a construcţiei, pe toată durata de existenţă a acesteia;

n) gestionează situaţiile excepţionale şi de criză;

o) exercită alte atribuţii care i-au fost conferite prin hotărârile adunării generale;

p) aprobă lunar lista cu cotele de contribuţie la plata cheltuielilor asociaţiei de proprietari, conform hotărârii adunării generale;

r) stabileşte cotele de participare pe persoană la cheltuielile aferente persoanelor cu domiciliul în clădire şi pentru persoanele care locuiesc temporar, minimum 15 zile pe lună; stabileşte perioada pentru care proprietarii, respectiv chiriaşii, pot solicita în scris scutirea de la plata cheltuielilor pe persoană şi care trebuie să fie de cel puţin 15 zile pe lună, conform hotărârii adunării generale;

s) analizează problemele ridicate de membrii asociaţiei de proprietari şi ia măsuri pentru rezolvarea acestora, conform hotărârii adunării generale;

ş) ia toate măsurile pentru aducerea la starea dinaintea producerii evenimentului a zonei în care se efectuează reparaţii la părţile comune, urmând ca sumele aferente reparaţiilor respective să fie suportate de toţi proprietarii, proporţional cu cota indiviză.

(2) Şedinţele comitetului executiv se desfăşoară lunar şi sunt legal întrunite dacă jumătate plus unu din numărul membrilor săi sunt prezenţi. Şedinţele comitetului executiv pot fi convocate de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de jumătate plus unu din numărul membrilor săi.

(3) Deciziile comitetului executiv se consemnează în registrul de decizii al comitetului executiv şi se afişează la avizier.

(4) După aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli, comitetul executiv va urmări derularea acestuia în condiţiile legii.

(5) Comitetul executiv poate angaja personal specializat pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin şi adoptă decizii asupra cuantumului salariilor, indemnizaţiilor, remuneraţiilor şi al eventualelor premieri care se acordă personalului încadrat cu contract individual de muncă sau în baza unei convenţii civile de prestări de servicii, în limita bugetului aprobat de adunarea generală.

(6) Comitetul executiv angajează sau demite personalul, încheie sau reziliază contracte în ceea ce priveşte activitatea de administrare şi întreţinere a clădirii, a părţilor comune de construcţii/a instalaţiilor, precum şi pentru alte activităţi conforme cu scopul asociaţiei de proprietari: administrare, contabilitate, casierie, îngrijire, mecanică, instalaţii etc. Angajarea personalului necesar asociaţiei de proprietari se face de către comitetul executiv, reprezentat de preşedinte, în conformitate cu prevederile legislaţiei specifice în vigoare.

(7) Comitetul executiv decide asupra acordării unor drepturi băneşti membrilor asociaţiei de proprietari care desfăşoară activităţi lucrative folositoare acesteia, în limita bugetului de venituri şi cheltuieli adoptat de adunarea generală a proprietarilor, potrivit art. 35 alin. (5) din Legea nr. 230/2007.

(8) Comitetul executiv preia toate obligaţiile şi răspunderile privind activitatea de management stabilite la art. 22 din prezentele norme metodologice pe perioada cât asociaţia nu are angajat un administrator sau a fost reziliat contractul de administrare, indiferent de cauze.

(9) Pentru neîndeplinirea atribuţiilor ce le revin, membrii comitetului executiv, inclusiv preşedintele asociaţiei de proprietari, răspund, personal sau solidar, după caz, în faţa legii şi a proprietarilor, pentru daunele şi prejudiciile cauzate proprietarilor în mod deliberat.

Art. 18. – (1) Preşedintele asociaţiei de proprietari este fie candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi la alegerea membrilor comitetului executiv, fie oricare alt membru al comitetului executiv ales prin voinţa sa şi a majorităţii proprietarilor în cadrul adunării generale.

(2) Preşedintele asociaţiei de proprietari reprezintă asociaţia în derularea contractelor angajate de aceasta şi îşi asumă obligaţii în numele acesteia.

(3) Preşedintele asociaţiei de proprietari reprezintă asociaţia în relaţiile cu terţii, inclusiv în acţiunile iniţiate de asociaţie împotriva unui proprietar care nu şi-a îndeplinit obligaţiile faţă de asociaţie sau în procesele iniţiate de un proprietar care contestă o hotărâre a adunării generale a proprietarilor.

(4) Preşedintele asociaţiei de proprietari urmăreşte îndeplinirea obligaţiilor cetăţeneşti ce revin proprietarilor şi punerea în aplicare a deciziilor comitetului executiv.

(5) Preşedintele asociaţiei de proprietari păstrează şi urmăreşte ţinerea la zi a cărţii tehnice a construcţiei, precum şi a celorlalte documente privitoare la activitatea asociaţiei de proprietari.

(6) Ştampila asociaţiei de proprietari se păstrează şi se foloseşte numai de către preşedinte sau de vicepreşedinte.

(7) În cazul în care preşedintele se află în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile, acestea vor fi îndeplinite de către un vicepreşedinte, numit de preşedintele asociaţiei de proprietari dintre membrii comitetului executiv, urmând ca în termen de 90 de zile de la data când s-a constatat indisponibilitatea să fie convocată o adunare generală pentru a alege un nou preşedinte.

(8) Preşedintele asociaţiei de proprietari poate fi remunerat, pe bază de contract de mandat, potrivit art. 32 alin. (1) din Legea nr. 230/2007, în limitele bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat prin hotărâre a adunării generale, potrivit prevederilor Codului fiscal.

Art. 19. – (1) Cenzorul sau comisia de cenzori urmăreşte şi asigură respectarea legalităţii în administrarea bunurilor materiale şi a fondurilor financiare ale asociaţiei de proprietari.

(2) Comisia de cenzori este formată dintr-un număr impar de membri, care trebuie să aibă cel puţin studii medii.

(3) Dacă dintre membrii asociaţiei de proprietari nu se poate alege comisia de cenzori, atunci adunarea generală va mandata comitetul executiv pentru angajarea unui cenzor din afara asociaţiei de proprietari, persoană fizică ori juridică de specialitate, pe bază de contract sau convenţie de prestări de servicii.

(4) Cenzorii aleşi ai asociaţiei de proprietari pot fi remuneraţi pe baza unui contract de mandat, conform hotărârii adunării generale a proprietarilor, la data adoptării bugetului anual de venituri şi cheltuieli.

(5) Cenzorul angajat sau contractat din afara asociaţiei de proprietari poate fi remunerat, conform hotărârii adunării generale a proprietarilor, la data adoptării bugetului anual de venituri şi cheltuieli.

(6) Pentru neîndeplinirea atribuţiilor ce le revin, cenzorul sau cenzorii asociaţiei de proprietari răspund, personal sau solidar, în faţa legii şi a proprietarilor pentru daunele şi prejudiciile cauzate proprietarilor în mod deliberat.

Art. 20. – Cenzorul sau comisia de cenzori a asociaţiei de proprietari are, în principal, următoarele atribuţii:

a) verifică legalitatea actelor şi documentelor, a hotărârilor, deciziilor, regulilor şi a regulamentelor;

b) verifică execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli;

c) verifică gestiunea financiar-contabilă;

d) cel puţin o dată pe an, întocmeşte şi prezintă adunării generale rapoarte asupra activităţii sale şi asupra gestiunii asociaţiei de proprietari, propunând măsuri.

Art. 21. – (1) Asociaţiile de proprietari au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în partidă dublă sau în partidă simplă, prin opţiune, potrivit hotărârii adunării generale a asociaţiei de proprietari.

(2) Asociaţiile de proprietari organizează şi conduc contabilitatea în conformitate cu reglementările contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, aprobate prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor.

(3) Asociaţiile de proprietari care optează pentru conducerea contabilităţii în partidă simplă vor depune la compartimentele specializate în sprijinirea şi îndrumarea asociaţiilor de proprietari din cadrul consiliilor locale situaţia soldurilor elementelor de activ şi pasiv, întocmită potrivit ordinului ministrului economiei şi finanţelor, până la data de 1 martie pentru situaţia existentă la 31 decembrie şi până la data de 1 septembrie pentru situaţia existentă la 30 iunie. Asociaţiile de proprietari care optează pentru conducerea contabilităţii în partidă dublă vor depune bilanţ contabil, conform prevederilor legale.

Art. 22. – (1) Activitatea de administrare a condominiului include activităţi de administrare tehnică, de contabilitate şi casierie.

(2) Asociaţia de proprietari angajează persoane fizice atestate pentru funcţia de administrator sau încheie contracte cu persoane juridice specializate şi autorizate pentru realizarea, respectiv furnizarea serviciilor necesare administrării, întreţinerii, investiţiilor şi reparaţiilor asupra proprietăţii comune.

(3) Pentru a fi autorizate de către autorităţile administraţiei publice locale pentru activitatea de administrare, persoanele juridice specializate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să aibă ca obiect de activitate numai domeniul asociaţiilor de proprietari ori ca activitate principală administrarea imobilelor pe bază de tarife sau contract;

b) să aibă angajate persoane atestate în condiţiile prezentelor norme metodologice;

c) să dovedească că au bonitate financiară.

(4) Administratorii trebuie să prezinte garanţii morale, materiale şi profesionale acceptate de comitetul executiv al asociaţiei de proprietari a clădirii pe care urmează să o administreze.

(5) Administratorul asigură managementul de proprietate al condominiului prin:

a) prestarea serviciilor conform atribuţiilor, obligaţiilor şi responsabilităţilor atribuite de comitetul executiv, în condiţiile legislaţiei în vigoare;

b) gestionarea bunurilor materiale şi a fondurilor băneşti, dacă nu are angajat un casier;

c) efectuarea formalităţilor necesare în angajarea contractelor cu furnizorii/prestatorii de servicii pentru exploatarea şi întreţinerea clădirii, derularea şi urmărirea realizării acestor contracte;

d) asigurarea cunoaşterii şi respectării regulilor cu privire la proprietatea comună;

e) gestionarea modului de îndeplinire a obligaţiilor cetăţeneşti ce revin proprietarilor în raport cu autorităţile publice. Obligaţiile cetăţeneşti sunt cele stabilite, potrivit legii, de adunarea generală;

f) îndeplinirea oricăror alte obligaţii expres prevăzute de lege, precum şi a celor stabilite prin contractul încheiat cu asociaţia de proprietari.

(6) Contabilul răspunde de organizarea şi conducerea contabilităţii, în condiţiile legii. La asociaţiile de proprietari care optează pentru conducerea contabilităţii în partidă simplă, administratorii de imobile pot cumula şi funcţia de contabil.

(7) Administratorul care îndeplineşte şi funcţia de contabil în partidă simplă are obligaţia să întocmească şi să completeze registrul jurnal, registrul inventar, registrul pentru evidenţa fondului de reparaţii, registrul pentru evidenţa fondului de rulment, registrul pentru evidenţa sumelor speciale, registrul pentru evidenţa fondului de penalizări, precum şi alte formulare specifice activităţii de contabilitate, prevăzute prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor.

(8) În situaţia în care asociaţia de proprietari angajează un casier, acesta răspunde de efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi în numerar, cu respectarea prevederilor Regulamentului operaţiunilor de casă. La asociaţiile de proprietari care optează pentru conducerea contabilităţii în partidă simplă, administratorii de imobile pot cumula şi funcţia de casier. Pentru încasările în numerar, asociaţia de proprietari are obligaţia să emită chitanţe care vor cuprinde obligatoriu următoarele date: numărul de ordine, în baza unei serii, care identifică chitanţa în mod unic; data emiterii facturii; denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare fiscală ale asociaţiei de proprietari pentru care se emite chitanţa.

(9) Pentru lucrările privind proprietatea comună, administratorul, ţinând seama de preţ, durată de execuţie şi calitate, supune spre analiză, selecţie de oferte şi aprobare comitetului executiv al asociaţiei de proprietari ofertele operatorilor economici care satisfac cerinţele, în vederea executării lucrărilor, conform legislaţiei în vigoare, potrivit art. 37 din Legea nr. 230/2007. În caz contrar, cheltuielile nu vor fi acceptate la plată.

Art. 23. – Spaţiile din proprietatea comună pot fi utilizate de către terţi, persoane fizice sau juridice, de drept public ori de drept privat, numai cu acordul majorităţii proprietarilor membri ai asociaţiei şi al proprietarilor direct afectaţi de vecinătate, în baza unui contract de închiriere, de folosinţă sau de concesiune, potrivit art. 39 din Legea nr. 230/2007.

Art. 24. – (1) În scopul asigurării fondurilor necesare pentru plăţi curente, asociaţia de proprietari stabileşte cuantumul şi cota de participare a proprietarilor la constituirea fondului de rulment. De regulă, fondul de rulment se dimensionează astfel încât să poată acoperi cheltuielile curente ale condominiului la nivelul unei luni calendaristice. Stabilirea cuantumului se face prin echivalare cu suma care a fost necesară pentru acoperirea cheltuielilor lunare înregistrate de asociaţia de proprietari în anul expirat, la nivelul lunii cu cheltuielile cele mai mari, majorate cu rata inflaţiei, iar în cazurile asociaţiilor de proprietari nou-înfiinţate, prin constatarea şi însuşirea experienţei în domeniu a unor asociaţii de proprietari echivalente ca mărime.

(2) Fondul de rulment se constituie prin plata anticipată a cotei ce revine fiecărui proprietar, potrivit hotărârii adunării generale a asociaţiei de proprietari, iar reîntregirea fondului de rulment se face lunar, prin plata sumelor afişate pe lista de plată. Pentru încasarea fondului de rulment, casierul asociaţiei de proprietari eliberează chitanţă personalizată separată.

(3) În situaţiile în care, prin contractul de închiriere încheiat cu proprietarul, chiriaşul se obligă să participe la plata cheltuielilor curente ale condominiului în care locuieşte, acesta va participa şi la formarea fondului de rulment.

(4) Fondul de rulment încasat se poate restitui în situaţiile de schimbare a domiciliului sau a dreptului de proprietate, dacă prin actele de transmitere a dreptului de proprietate sau a folosinţei locuinţei nu se stipulează altfel, precum şi în situaţiile în care cheltuielile lunare scad conform deciziei comitetului executiv, la cererea proprietarului.

(5) Asociaţia de proprietari va constitui un fond pentru repararea părţilor de construcţii/instalaţii aflate în proprietate comună, fond cu perioadă de folosire limitată, care va fi depus în contul asociaţiei de proprietari şi nu va putea fi folosit decât cu acordul adunării generale a asociaţiei de proprietari, în conformitate cu bugetul de venituri şi cheltuieli.

(6) Veniturile obţinute de asociaţia de proprietari din activităţi economice sau din alte activităţi desfăşurate se constituie ca fond special şi se vor utiliza în exclusivitate pentru îmbunătăţirea confortului şi eficienţei condominiului, pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii comune, potrivit art. 45 alin. (3) din Legea nr. 230/2007. În aceste venituri se cuprind şi cele obţinute din închirierea unor spaţii aflate în proprietate comună indiviză, a spaţiilor pentru instalarea de reclame şi pentru serviciul de televiziune prin cablu, firme luminoase, precum şi alte venituri obţinute din orice sursă, în condiţiile legii. Aceste venituri se constituie ca surse proprii ale asociaţiei de proprietari, nu se plătesc proprietarilor, nu pot fi folosite la constituirea sau la completarea fondului de rulment şi nu pot fi folosite la plata facturilor emise de furnizorii de servicii publice de utilităţi. Acest fond va fi depus în contul asociaţiei de proprietari şi nu va putea fi folosit decât cu acordul adunării generale a asociaţiei de proprietari, în conformitate cu bugetul de venituri şi cheltuieli.

Art. 25. – (1) Cotele de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari, calculate pentru fiecare proprietar din condominiu, vor fi achitate de aceştia, după caz, în termen de maximum 20 de zile de la data afişării listei de plată, dată care trebuie să fie înscrisă în lista de plată respectivă. În vederea respectării termenelor legale de plată a facturilor către furnizorii de utilităţi, administratorii au obligaţia de a afişa lista de plată în termen de maximum 5 zile de la data primirii ultimei facturi expediate prin poştă, certificată prin înscrisul de pe ştampila poştei, sau de la data confirmării de primire, în cazul transmiterii facturii prin curier/delegat. Asociaţia de proprietari poate calcula şi percepe penalizări de întârziere pentru suma neachitată, în condiţiile stabilite şi aprobate de comitetul executiv al asociaţiei de proprietari, în limitele stabilite de art. 49 alin. (1) din Legea nr. 230/2007. Suma acestora nu poate depăşi suma cotei restante la care s-a aplicat.

(2) Sumele rezultate din aplicarea penalităţilor de întârziere vor face obiectul fondului de penalităţi al asociaţiei de proprietari şi se vor utiliza numai pentru plata penalizărilor impuse asociaţiei de proprietari de către terţi şi pentru cheltuieli de reparaţii ale proprietăţii comune sau pentru alte cheltuieli de natură administrativă.

(3) Dacă terţii impun penalităţi asociaţiei de proprietari pentru întârzieri la plata facturilor, acestea se vor recupera de la:

a) restanţierii la cotele de întreţinere, proporţional cu cuantumul restanţelor;

b) persoana împuternicită să achite facturile, dacă a întârziat plata facturilor la termen.

Art. 26. – Asociaţia de proprietari are, potrivit legii, un privilegiu imobiliar cu rang prioritar asupra apartamentelor şi a altor spaţii proprietăţi individuale ale proprietarilor din condominiu, precum şi un privilegiu asupra tuturor bunurilor mobile ale acestora, pentru sumele datorate cu titlu de cotă de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari, după cheltuielile de judecată datorate tuturor creditorilor în interesul cărora au fost făcute.

Art. 27. – Privilegiul imobiliar se înscrie în partea a III-a a Cărţii funciare, conform procedurii publicităţii imobiliare prevăzute în titlul II din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, şi în Regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor de cadastru şi publicitate imobiliară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 633/2006, cu modificările ulterioare.

Art. 28. – (1) Privilegiul imobiliar se înscrie la cererea preşedintelui asociaţiei de proprietari.

(2) Cererea se adresează biroului de cadastru şi publicitate imobiliară în a cărui circumscripţie este situat imobilul şi va cuprinde numele, prenumele/denumirea şi domiciliul/sediul solicitantului, actul de identitate, codul numeric personal, obiectul înscrierii, indicarea actului sau a actelor în măsură să justifice cererea, localitatea în care este situat imobilul, numărul cadastral al imobilului şi numărul de carte funciară, după caz.

(3) În cazul în care nu există deschisă carte funciară pentru imobilul asupra căruia se solicită înscrierea privilegiului, se va face menţiune despre aceasta în cerere, urmând ca privilegiul să fie înscris în vechile registre de publicitate imobiliară, în conformitate cu art. 58 alin. (2) din Legea nr. 7/1996, republicată.

(4) La cerere se va anexa un exemplar original sau o copie legalizată a extrasului de pe listele lunare de plată a cotelor de contribuţie, din care rezultă suma datorată.

(5) Cererea şi extrasele de pe listele de plată, prevăzute la alin. (4), vor purta ştampila asociaţiei de proprietari şi, după caz, semnătura administratorului, a unui membru al comisiei de cenzori, respectiv a preşedintelui asociaţiei, cu precizarea numelui şi prenumelui acestora.

Art. 29. – Privilegiul imobiliar prevăzut la art. 26 este opozabil celorlalţi creditori numai de la data îndeplinirii formalităţilor de publicitate imobiliară.

Art. 30. – Privilegiul imobiliar se radiază la cererea preşedintelui asociaţiei de proprietari sau a proprietarului, pe baza chitanţei ori a altui înscris prin care asociaţia confirmă plata sumei datorate.

Art. 31. – Executarea silită a privilegiului imobiliar prevăzut la art. 26 se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti.

CAPITOLUL III

SECŢIUNEA 1
Repartizarea cheltuielilor rezultate din întreţinerea,
repararea şi exploatarea condominiilor

Art. 32. – (1) Toţi proprietarii au obligaţia să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociaţiei de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuţie ce le revine la cheltuielile asociaţiei de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociaţia de proprietari.

(2) Repartizarea cheltuielilor sau a obligaţiilor financiare pe fiecare proprietate individuală revine administratorului, în cadrul contractului încheiat cu reprezentantul asociaţiei de proprietari a condominiului. Lista de plată se semnează de administrator şi de un membru al comisiei de cenzori şi se aprobă de preşedinte prin semnătură şi aplicarea ştampilei asociaţiei, persoanele semnatare certificând şi răspunzând de corectitudinea listei de plată.

(3) Niciun proprietar de apartament sau de spaţiu cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă nu va fi exceptat de la obligatia de a contribui la plata cheltuielilor comune, ca urmare a renunţării la folosirea unei părţi din proprietatea comună, a abandonării apartamentului sau a spaţiului cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă ori în alte situaţii.

Art. 33. – (1) Asociaţiile de proprietari constituite în condominii cu mai multe scări pot să îşi monteze contoare de apă pe fiecare scară în parte, pentru defalcarea consumului. Consumurile înregistrate de aceste contoare pot fi utilizate la repartizarea facturii pe fiecare scară. Diferenţele faţă de consumul înregistrat de contorul de branşament se repartizează fiecărei scări în cote-părţi egale, în baza convenţiei scrise dintre asociaţiile de proprietari înfiinţate pe scări sau tronsoane de clădire. Consumurile înregistrate de contoarele montate în aval de contorul de branşament nu fac obiectul contractului de furnizare a serviciului şi nu determină obligaţii ale asociaţiei de proprietari către furnizorul serviciului respectiv.

(2) Asociaţiile de proprietari cărora li se facturează consumul în sistem pauşal au obligaţia să declare la furnizorii de servicii, în scris, cu numele reprezentantului în clar şi cu aplicarea ştampilei asociaţiei de proprietari, pe propria răspundere, numărul mediu de persoane, ori de câte ori se produce o modificare a acestuia.

(3) Asociaţiile de proprietari care au în componenţă cel puţin două scări sau tronsoane de clădire dotate cu contor de branşament propriu vor repartiza cheltuielile cu apa rece, apa caldă şi/sau energia termică pentru încălzirea apartamentelor şi a spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă pe scări sau tronsoane de clădire, în funcţie de indicaţiile contoarelor de branşament. După această repartizare, pentru lista de plată aferentă fiecărei scări sau fiecărui tronson de clădire calculul contravalorii consumului pentru fiecare apartament şi spaţiu cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă se face conform prevederilor art. 47 lit. a)-c) din Legea nr. 230/2007.

SECŢIUNEA a 2-a
Repartizarea cheltuielilor pe număr de persoane

Art. 34. – Cheltuielile care sunt determinate de numărul persoanelor care locuiesc în condominiu şi nu pot fi individualizate pe fiecare proprietar pe baza unor dispozitive de măsură se repartizează proporţional cu numărul de persoane care locuiesc sau desfăşoară activităţi în clădire în luna pentru care se calculează lista de plată şi reprezintă cheltuielile asociaţiei pentru: apă rece, caldă şi canalizare; combustibil pentru prepararea apei calde de consum; energia electrică utilizată pentru funcţionarea instalaţiilor comune; colectarea deşeurilor menajere, vidanjare.

Art. 35. – Prin hotărâre a adunării generale, pot fi exceptate de la plata cheltuielilor aferente consumului de energie electrică pentru funcţionarea ascensorului/ascensoarelor persoanele care locuiesc în apartamente situate la subsol, demisol, parter, mezanin, precum şi la etajul 1 din clădirile fără mezanin. De asemenea, în cazul clădirilor care au amplasate la etajele superioare băi, spălătorii, uscătorii, prin hotărâre a adunării generale, persoanele care locuiesc în apartamente situate la subsol, demisol, parter, mezanin, precum şi la etajul 1 din clădirile fără mezanin pot să fie exceptate de la plata cheltuielilor aferente consumului de energie electrică pentru funcţionarea ascensorului/ascensoarelor, în baza unor angajamente personale, date în scris către asociaţia de proprietari de către persoanele care nu folosesc spaţiile de la etajele superioare.

Art. 36. – (1) În clădirile în care consumul de gaze naturale pentru bucătării şi spălătorii se înregistrează prin acelaşi aparat care măsoară şi consumul aferent încălzirii, se stabileşte consumul aferent bucătăriilor şi spălătoriilor pe baza unor bareme stabilite potrivit legislaţiei în vigoare.

(2) Pentru repartizarea valorii consumului de apă caldă menajeră pe apartamente şi spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă la clădirile cu centrală termică proprie, asociaţia de proprietari poate monta un contor pe instalaţia de apă caldă, astfel încât acesta să înregistreze consumul de apă caldă menajeră din condominiu. Valoarea consumului de gaze naturale, în lipsa unui contor care să înregistreze acest consum, pentru prepararea apei calde se determină pe baza unor bareme stabilite potrivit legislaţiei în vigoare.

(3) Cheltuielile privind consumul de gaze naturale pentru încălzire la clădirile cu centrală termică proprie, în situaţiile în care nu există aparate de măsură a consumului respectiv, se determină scăzând din factura de gaze naturale contravaloarea gazelor naturale rezultate pentru apa caldă şi bucătării conform prevederilor de la alin. (1) şi (2).

Art. 37. – (1) Cheltuielile care sunt determinate de numărul persoanelor care locuiesc în condominiu şi nu pot fi individualizate pe fiecare proprietar pe baza unor dispozitive de măsură se repartizează proporţional cu numărul de persoane care locuiesc sau desfăşoară activităţi în clădire în luna pentru care se calculează lista de plată şi reprezintă cheltuielile asociaţiei pentru: apă şi canalizare; combustibil pentru prepararea apei calde menajere şi a hranei; energia electrică utilizată pentru funcţionarea instalaţiilor comune; colectarea deşeurilor menajere; vidanjare. Modul de repartizare a acestor cheltuieli se stabileşte printr-o convenţie aprobată de comitetul executiv al asociaţiei de proprietari.

(2) Convenţia prevăzută are durată nedeterminată, fiind valabilă pe toată perioada activităţii desfăşurate de deţinătorii prevăzuţi la alin. (1), şi se actualizează periodic, în funcţie de elementele noi care intervin, în funcţie de numărul persoanelor care desfăşoară zilnic activităţi în spaţiul sau apartamentul respectiv, de numărul mediu zilnic de clienţi şi de obiectul de activitate. Numărul acestora se stabileşte de deţinătorul spaţiului şi se certifică de comitetul executiv al asociaţiei de proprietari. Acest număr se utilizează pentru calculul cheltuielilor pe persoană aferente spaţiului respectiv.

(3) Convenţia precizează contribuţia proprietarului la cheltuielile asociaţiei de proprietari, cu privire la consumurile care nu pot fi înregistrate distinct pe fiecare proprietate în cauză şi care sunt determinate de activitatea desfăşurată.

(4) Convenţia completează obligaţiile proprietarului faţă de cheltuielile din cadrul asociaţiei de proprietari menţionate la art. 47 din Legea nr. 230/2007 lit. b)-f).

(5) În situaţia în care, la notificarea scrisă din partea asociaţiei de proprietari, proprietarii spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă din condominiu refuză încheierea convenţiei, sunt aplicabile criteriile stabilite şi adoptate în acest sens de către comitetul executiv al asociaţiei de proprietari prin decizie scrisă şi în baza constatărilor vizuale cu privire la activitatea desfăşurată din punct de vedere al numărului de persoane angajate şi al numărului de clienţi.

(6) În situaţia în care, la notificarea scrisă a proprietarului, conducerea asociaţiei de proprietari refuză încheierea convenţiei, este aplicabil criteriul prevăzut la art. 47 lit. a) sau b) din Legea nr. 230/2007, după caz, cu obligaţia proprietarului de a declara, în scris, numărul persoanelor angajate sau care desfăşoară activităţi în spaţiul său.

Art. 38. – (1) În lipsa contoarelor de înregistrare a consumului de apă la branşament, repartizarea consumului se face potrivit normelor legale, pe bază de bareme pe fiecare tip de consumator în parte.

(2) În cazurile în care condominiul dispune numai de duşuri şi băi comune care deservesc apartamentele/spaţiile, cheltuielile se repartizează pe fiecare proprietar în raport cu numărul persoanelor care locuiesc curent în clădire, aferent fiecărui apartament/spaţiu.

(3) În cazul în care nu se pot separa, prin măsurare, consumurile de energie electrică la părţile comune ale clădirii de cele din apartamente, repartizarea acestor consumuri se realizează conform cu baremele stabilite potrivit normelor legale, pentru consumul comun şi pentru deţinătorii de apartamente, ţinându-se seama de consumatorii electrici existenţi, iar cheltuielile aferente părţilor de folosinţă comună se repartizează pe fiecare proprietar proporţional cu numărul de persoane care locuiesc în condominiu, conform cu legislaţia în vigoare.

SECŢIUNEA a 3-a
Repartizarea cheltuielilor pe consumuri individuale

Art. 39. – (1) Cheltuielile pe consumuri individuale reprezintă cheltuielile asociaţiei pentru: apă rece şi canalizare; apă caldă menajeră; energia termică, combustibilul şi apa rece pentru prepararea apei calde; gaze naturale; încălzirea apartamentului sau a spaţiului cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă.

(2) Cheltuielile pe consumuri individuale se repartizează în funcţie de indexul contoarelor individuale sau în funcţie de alte criterii în baza cărora se pot individualiza consumurile.

Art. 40. – (1) Dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute în actele normative în vigoare cu privire la asigurarea gradului de montare a repartitoarelor de costuri pentru apă sau încălzire, atunci repartizarea acestor utilităţi se stabileşte prin decizie a comitetului executiv al asociaţiei de proprietari, printr-un regulament propriu care trebuie să cuprindă prevederi cu privire la modul de citire, de calcul şi de repartizare a contravalorii consumurilor respective.

(2) Dacă toate proprietăţile individuale din condominiu au sisteme proprii de înregistrare a consumurilor, asociaţia de proprietari poate stabili modul de plată a cheltuielilor pe bază de convenţie cu caracter individual, considerat ca un serviciu suplimentar, diferit de contractul de furnizare a serviciului, încheiat cu furnizorul serviciului, cu acordul tuturor beneficiarilor serviciului respectiv. În toate cazurile, plata consumurilor proprii nu scuteşte niciun proprietar de la plata contribuţiei la cheltuielile comune.

Art. 41. – (1) Cheltuielile pe consumuri individuale se repartizează în funcţie de indexul repartitoarelor de costuri, conform normei tehnice şi metodologiei elaborate de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice.

(2) În cazul distribuţiei orizontale a energiei termice pentru încălzire, diferenţa dintre consumul înregistrat de contorul montat la branşament şi suma consumurilor înregistrate de contoarele individuale montate la nivel de apartament reprezintă consum comun şi se repartizează proporţional cu cota indiviză.

Art. 42. – (1) Asociaţiile de proprietari vor evidenţia cheltuielile cu energia termică pentru încălzire şi apa caldă menajeră, separat pentru fiecare apartament, pe un borderou special, care va fi afişat împreună cu lista pentru defalcarea celorlalte cheltuieli de întreţinere.

(2) În borderoul prevăzut la alin. (1) se vor înscrie obligaţiile de plată a energiei termice consumate pentru încălzire şi prepararea apei calde menajere pe fiecare apartament, aşa cum rezultă din defalcarea facturii primite de la furnizorul de energie termică, şi separat cuantumul ajutorului social aprobat în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2006 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei, precum şi a unor facilităţi populaţiei pentru plata energiei termice, aprobată prin Legea nr. 116/2007.

(3) La primirea borderoului cuprinzând ajutoarele de caldură pe beneficiari se vor menţiona pe chitanţe aceste sume, beneficiarii urmând să achite diferenţa dintre cota de întreţinere afişată pe lista de plată şi ajutorul social.

SECŢIUNEA a 4-a
Repartizarea cheltuielilor pe cota-parte indiviză de proprietate

Art. 43. – Cheltuielile pe cota-parte indiviză de proprietate, în funcţie de suprafaţa utilă a apartamentelor şi a spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, reprezintă cheltuielile efectuate pentru administrarea, întreţinerea, repararea, exploatarea şi, după caz, consolidarea părţilor de construcţii şi instalaţii din condominiu aflate în proprietate comună.

Art. 44. – (1) Cheltuielile pe cota-parte indiviză de proprietate reprezintă cheltuielile asociaţiei cu privire la proprietatea comună, cu privire la: fondul sau fondurile pentru lucrări de întreţinere, service, reparaţii şi, după caz, de consolidare, reabilitare, eficienţă energetică, modernizare la părţile de construcţii şi instalaţii aflate în şi pe proprietatea comună, astfel cum este descrisă în cartea tehnică a construcţiei şi în acordul de asociere: subsolul; conductele de distribuţie şi coloanele instalaţiilor de apă, canalizare, încălzire, energie electrică; casa scării; podul; spălătoria; uscătoria; terasa; ascensorul; interfonul – partea de instalaţie de pe proprietatea comună; centrala termică proprie; crematoriul; tubulatura de evacuare a deşeurilor menajere; structura de rezistenţă; faţadele; acoperişul şi altele asemenea, conform prevederilor din acordul de asociere; personalul angajat sau contractat al asociaţiei: salarii sau remuneraţii pentru administrator, contabil, casier, instalator, electrician, portar, cheltuieli pentru curăţenie etc.; indemnizaţii acordate membrilor asociaţiei de proprietari ori persoanelor alese: preşedintele, membrii comitetului executiv şi ai comisiei de cenzori; prime; credite bancare; contracte sau poliţe de asigurări; alte servicii administrative către proprietatea comună.

(2) Dacă facturarea serviciilor publice de utilităţi este individuală, pentru consumurile de pe spaţiile comune furnizorii vor încheia contracte de furnizare cu asociaţia de proprietari, în condiţiile stabilite de comun acord.

Art. 45. – Cheltuielile pe cota-parte indiviză de proprietate se repartizează proporţional cu cota-parte indiviză de proprietate din proprietatea comună a fiecărui proprietar, calculată în funcţie de suprafaţele utile ale tuturor apartamentelor şi ale spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă. Cota-parte indiviză de proprietate din proprietatea comună a fiecărui proprietar este înscrisă în acordul de asociere. Modificările asupra cotei-părţi indivize se consemnează în acordul de asociere, conform regulii stabilite de acesta.

Art. 46. – (1) Suprafaţa utilă a apartamentului sau a spaţiului cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă şi cota-parte indiviză de proprietate sunt stabilite potrivit actului de proprietate, după caz, contractul de vânzare-cumpărare, fişa cadastrală, contractul de construire sau procesul-verbal de predare-primire şi contractul de schimb sau contractul de donaţie şi/sau cele determinate pe bază de măsurători şi înscrise într-o documentaţie cadastrală recepţionată de oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară competent.

(2) În cazul în care suma cotelor-părţi indivize din actele de proprietate, care sunt fracţiuni abstracte pentru fiecare apartament sau spaţiu cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă din clădirea/blocul care constituie condominiul, nu este egală cu 100, comitetul executiv al asociaţiei de proprietari solicită întocmirea unei noi documentaţii cadastrale, prin punerea la dispoziţie a cărţii tehnice a imobilului şi cu respectarea prevederilor în vigoare cu privire la autorizarea, calitatea şi siguranţa construcţiilor.

(3) Cota-parte indiviză de proprietate reprezintă raportul procentual dintre suprafaţa utilă a apartamentului sau a spaţiului cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă şi suma suprafeţelor utile ale tuturor apartamentelor şi spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă din condominiu.

Art. 47. – Cheltuielile aferente consumului de gaze la sobe pentru încălzire, în cazul în care nu există aparate de măsurare a acestuia pentru fiecare apartament sau spaţiu cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, inclusiv pentru proprietatea comună aferentă acestora, se repartizează tuturor proprietarilor din cadrul asociaţiei de proprietari proporţional cu cota-parte indiviză din proprietatea comună, aşa cum este înscrisă în acordul de asociere.

SECŢIUNEA a 5-a
Repartizarea cheltuielilor pe beneficiari

Art. 48. – Cheltuielile pe beneficiari reprezintă cheltuielile aferente serviciilor de care beneficiază în mod individual proprietarii, toţi sau în parte, gestionate financiar prin intermediul asociaţiei de proprietari.

Art. 49. – Cheltuielile pe beneficiari sunt cheltuielile cu privire la: citirea, calculul şi gestiunea consumurilor individuale de apă rece, apă caldă, căldură, gaze, energie electrică, deşeuri municipale; servicii cu privire la repartitoarele de costuri; chiriile spaţiilor comune – boxe, casa scării, holuri, spaţiu ghenă, terasă etc.; gestiunea ajutoarelor băneşti; gestiunea contractelor cu caracter individual; întreţinerea interfonului şi a părţii de instalaţie din interiorul apartamentului; verificarea metrologică a contoarelor individuale de energie termică, în cazul distribuţiei orizontale; reviziile instalaţilor interioare de gaze, apă şi încălzire; alte servicii individuale către proprietari.

Art. 50. – (1) Cheltuielile pe beneficiari se repartizează conform valorii care revine fiecărui beneficiar în cauză.

(2) Pentru proprietarii care beneficiază de anumite servicii şi determină consumuri suplimentare, în condiţiile în care nu există nicio interdicţie legală în acest sens, calculul cotei de contribuţie aferente cheltuielilor pe beneficiari se face conform baremelor stabilite prin normativele tehnice în vigoare sau, în lipsa acestora, conform deciziei comitetului executiv, în funcţie de cantitatea consumată.

SECŢIUNEA a 6-a
Repartizarea cheltuielilor pe consumatori tehnici

Art. 51. – Cheltuielile pe consumatori tehnici reprezintă cheltuielile asociaţiei de proprietari pentru: încălzirea proprietăţilor individuale – apartamente, spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă (energia termică sub formă de căldură; combustibilul şi energia electrică pentru încălzire; salariu/remuneraţie pentru fochist şi echipament de lucru; costuri pentru funcţionarea instalaţiilor de încălzire centrală).

Art. 52. – (1) Cheltuielile cu consumurile comune de energie termică din spaţiile aflate în proprietate comună, şi anume casa scării, culoare, spălătorii, uscătorii, subsol, holuri şi altele asemenea, se repartizează proporţional cu cota-parte de proprietate indiviză care îi revine fiecărui proprietar, astfel cum aceasta este înscrisă în actul de proprietate sau cum a fost recalculată conform prevederilor prezentelor norme metodologice.

(2) Pentru calculul cheltuielilor cu încălzirea spaţiilor comune, precum şi pentru alocarea, încasarea şi plata sumelor aferente contractului individual de prestări de servicii energetice, societatea prestatoare poate încheia un contract de prestări de servicii cu asociaţia de proprietari. Valoarea contractului se negociază între părţi.

(3) Proprietarii apartamentelor şi ai spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă deconectaţi de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică al clădirii au obligaţia să-şi asigure o altă sursă de încălzire.

(4) Dacă proprietarul unui apartament sau al unui spaţiu cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă modifică suprafaţa echivalentă termic de încălzire din apartamentul sau din spaţiul pe care îl deţine, cota-parte de participare la cheltuielile pentru încălzire se va recalcula prin aplicarea unui coeficient de modificare a suprafeţei utile luate în calcul, fără a modifica cota indiviză a apartamentului. Coeficientul se calculează conform normelor tehnice elaborate de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, pe baza unui studiu de specialitate.

SECŢIUNEA a 7-a
Repartizarea cheltuielilor de altă natură

Art. 53. – Cheltuielile de altă natură reprezintă cheltuielile efectuate pentru plata unor servicii care nu pot fi repartizate după criteriile prevăzute la art. 47 lit. a)-c) din Legea nr. 230/2007.

Art. 54. – Cheltuielile de altă natură reprezintă cheltuielile asociaţiei de proprietari pentru: lucrările de întreţinere, reparaţii şi înlocuiri la antena ori antenele colective de televiziune, care se repartizează în raport cu numărul prizelor de televizoare aflate în locuinţe şi în spaţiile cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, în condiţiile în care nu există o hotărâre a adunării generale prin care sistemul de antenă colectivă să fie desfiinţat sau casat; cutiile poştale, cheile de la uşa de intrare comună în clădire, care se repartizează în raport cu numărul proprietarilor; alte cheltuieli, repartizarea făcându-se în conformitate cu clauzele contractuale sau conform modului de facturare; curăţatul coşurilor de fum, care se repartizează fiecărui proprietar proporţional cu numărul sobelor şi al maşinilor de gătit racordate la coşurile de fum ale clădirii.

Art. 55. – Alte cheltuieli în cadrul asociaţiei de proprietari se repartizează în conformitate cu normele şi normativele avute în vedere la facturarea comună a acestora şi/sau în conformitate cu clauzele prevăzute în contractele încheiate cu furnizorii respectivelor servicii.

Art. 56. – Cheltuielile privind serviciile pentru încălzirea centrală şi prepararea apei calde menajere asigurate prin centrale termice proprii sau aflate în exploatarea directă a asociaţiei de proprietari cuprind: costul combustibilului, costul transportului acestuia până la locul de consum, cheltuielile efectuate cu îndepărtarea reziduurilor, costul energiei electrice consumate pentru funcţionarea instalaţiilor aferente şi iluminatul încăperilor în care sunt amplasate acestea, costul echipamentului de lucru şi protecţie pentru fochiştii care deservesc centralele termice, indemnizaţiile, respectiv salariile acestora, inclusiv contribuţiile către bugetul de stat, costul materialelor necesare pentru păstrarea curăţeniei în centralele termice, costul apei pentru umplerea instalaţiei.

CAPITOLUL IV
Raportul dintre administraţia publică locală şi centrală
şi asociaţiile de proprietari

Art. 57. – Consiliile locale ale municipiilor, oraşelor, comunelor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti organizează compartimente specializate în scopul sprijinirii proprietarilor pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi pentru realizarea scopurilor şi sarcinilor ce le revin în administrarea imobilelor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Compartimentele specializate înfiinţate în cadrul autorităţilor administraţiei publice locale au în componenţă specialişti în domeniul financiar-contabil, tehnic, juridic, al legislaţiei muncii şi a raporturilor de muncă.

Art. 58. – (1) Persoanele fizice care doresc să obţină calitatea de administrator de imobile sunt atestate de către primar, la propunerea compartimentelor specializate din cadrul autorităţii administraţiei publice locale, în baza unei hotărâri a consiliului local.

(2) Atestatul are drept scop certificarea calităţilor profesionale ale persoanelor care doresc să practice activitatea de administrare a imobilelor la asociaţiile de proprietari.

(3) Atestatul de administrator de imobil se eliberează pentru o perioadă nedeterminată şi este valabil pe tot teritoriul României.

(4) Atestatul de administrator de imobil se poate retrage de către autoritatea administraţiei publice locale care l-a eliberat, dacă nu mai sunt îndeplinite condiţiile pentru exercitarea acestei activităţi.

Art. 59. – (1) Exercitarea controlului asupra activităţii financiar-contabile din cadrul asociaţiilor de proprietari se realizează în conformitate cu prevederile art. 55 din Legea nr. 230/2007 de către organele competente potrivit legislaţiei financiar-contabile.

(2) Asociaţia de proprietari sau orice proprietar din condominiu poate contracta, în nume propriu, lucrări de expertiză tehnică şi/sau contabilă cu o persoană fizică sau juridică care are calitatea de a efectua expertize, conform legislaţiei privind organizarea activităţii de expertiză tehnică şi contabilă, judiciară şi extrajudiciară.

(3) În condiţiile stabilite de consiliile locale, judeţene sau de Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi în funcţie de resursele bugetare proprii, primăriile pot încheia parteneriate cu Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, în vederea efectuării expertizei financiar-contabile a gestiunii fondurilor asociaţiilor de proprietari, la solicitarea unuia sau a mai multor membri ai asociaţiei, ulterior efectuării de către comisia de cenzori a controlului financiar-contabil pe respectiva perioadă.

CAPITOLUL V
Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 60. – Până la elaborarea şi aprobarea normelor privind repartizarea consumurilor de energie termică pentru încălzire şi apă caldă menajeră, în cazul utilizării repartitoarelor de costuri, se aplică metodologiile însuşite şi aprobate de asociaţiile de proprietari.

Art. 61. – Prezentele norme metodologice intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Normă metodologică din 19/12/2007 - Confort Admin Imobile

Primarul sectorului 1, ...

Clotilde Armand anunță ...